ACASA MEA

Acasa mea!… ce grai divin de dulce şi fierbinte,
ce lacrimi şi fiori îmi vin, când mi te-aduc aminte!…

Am fost în mii de locuri moi cât lumea-i de frumoasă,
dar nu-i niciunde ca la noi în dulcea mea Acasă…

Acolo-mi arde curcubeu în orişice fereastră,
acolo Soarele-i al meu şi dragostea-i a noastră.

Acolo-i dulcele sărut, pe crucea întreită,
mai lung, mai moale, mai tăcut ca taina-nveşnicită.

Acolo-ntins pe-al ierbii sân, tot greul mi se-alină
şi-adânc despovărat rămân în liniştea divină…

…De când tot merg şi merg s-ajung şi-amintea-mi tot aduce
un dor atât de greu şi lung de-Acasa mea cea dulce!…

Am fost în mii de locuri moi, cât lumea-i de frumoasă,
dar nu-i niciunde ca la noi, în dulcea mea Acasă…

Traian Dorz

Share on facebook
Distribuie pe Facebook
Share on email
Distribuie pe Email